Flora

În zona pădurilor se găsesc următoarele tipuri de stejar: stejarul de vară, stejarul blagun, Carpinus Orientalis, salcâmul,  Gleditschia Triacanthos, Quercus Pubescens, Fraxinus Ornus, teiul argintiu etc. Comuni acestei specii sunt stejarul roşu, stejarul de iarnă, stejarul de vară. Alte specii de copaci comune sunt: Gleditschia Triacantho, scoruşul de munte, arţarul,  teiul argintiu. De asemenea, carpenul, Carpinus Betulus, ulmul, Fraxinus Ornus, mesteacănul, nucul, prunul sălbatic,  cireşul, părul, dudul, diverşi  plopi şi salcâmi. Unii pomi nu sunt extinşi pe suprafeţe mari, cum ar fi: liliacul, caisul,  laburnum, Acer Tataricum, Sophora, Corylus Colurna, Sorbus Torminalis, Ailanthus Altissima, Aesculus Hippocastanum.

Qurcus Robur (Stejarul pufos) este un arbore foios ce face parte din familia Fagaceae. Trunchiul este drept şi înalt până la 50 m, scoarţa este adâncă, de culoare brun-negricioasă. Coroana este largă, cu ramuri viguroase. Fructul este ghinda, de culoare brun-gălbuie. Trăieşte până la 500 – 600 ani, în mod excepţional atinge 2000 de ani.


Acer Campestre (jugastru) este un arbore mai scund (15 m), are frunzele cu 5(3) lobi nedinţaţi şi mici. Disamarele au aripile în linie dreaptă, astfel încât formează între ele un unghi de 180°. Produce lemn tare, folosit în căruţărie şi mânere de scule, unelte agricole etc.

Acer Tataricum (Arţarul tătăresc) este un arbore scund, ce face parte din familia aceraceelor, înalt până la 10 m, cu scoarţa netedă, de culoare cenuşiu închis. Trunchiul are un diametru de 30 cm, cu o scoarţă cenuşie – brună. Frunzele sunt late şi ovale, cu o lungime de 7 – 12 cm. Fructele aripate, roşii – purpurii.

Cotinus Coggygria (Scumpia) este un arbust mare, are frunzele alternante, ovale şi lungi, având marginea dreaptă. Florile sunt grupate în panicule, sunt gri-gălbui şi par pufoase, dând aspect de fum în jurul plantei. Planta înfloreşte în luna iunie.

Acer Campestre
(jugastru)
Acer Tataricum
(Arţarul tătăresc)
Cotinus Coggygria
(Scumpia)

Adonis Vernalis (Ruscuţa de primăvară) este o floare frumoasă, de un galben strălucitor, înfloreşte întotdeauna în preajma Paştelui. Se spune că aceste flori s-ar fi născut din lacrimile lui Hristos răstignit pe cruce. O altă legendă, mult mai veche, legată de numele latinesc al florii - Adonis Vernali - aminteşte de grecul Adonis, un vânător chipeş care s-a îndrăgostit de Afrodita. Ares, zeul războiului, îndrăgostit şi el de zeiţa frumuseţii, îl răpune, dar frumosul Adonis se transformă într-o plantă, ruşcuţa, care înfloreşte din martie până în aprilie.

Amygdalus Nana (Migdalul pitic) este un arbust de până la 1,5 m înălţime. Florile sunt roz, înfloreşte din aprilie până în mai, iar fructele au culoarea roşie.

Ranunculus Illyricus (Piciorul cocoşului) este o plantă perenă de talie mijlocie (20 – 60 cm, în funcţie de sol). Denumirea provine de la aspectul florii: rădăcina ramificată şi îngroşată seamănă cu o gheară de cocoş. Floarea este  diferit colorată, în funcţie de specie: roşu, roz, portocaliu, însă, de obicei, sunt de culoare galben strălucitor. Înfloreşte eşalonat, din mai până la începutul lunii iulie.

Acer Campestre
(jugastru)
Acer Tataricum
(Arţarul tătăresc)
Ranunculus Illyricus
(Piciorul cocoşului)

Carduus Nutans (Ciulinul) este o plantă răspândită pe meleagurile noastre. Are o foarte mare capacitate de a proteja organismul şi de a îl ajuta să facă faţă toxinelor şi otrăvurilor. Este o plantă spinoasă ce creşte prin păşuni uscate, locuri necultivate, pe marginea drumurilor şi în câmpuri.

Carpinus Orientalis (Cărpiniţa) este un arbust indigen ce rar depăşeşte 5 m, asemănător cu carpenul dar de dimensiuni mult mai mici. Scoarţa este netedă, cenuşie, iar frunzele sunt ovale şi mici. Formează tufărişuri pe coastele însorite împreună cu stejarul pufos, vişinul turcesc, mojdreanul, scumpia. Are un temperament de lumină.

Jasminum Fruticans (Iasomia sălbatică). În limbajul simbolic al florilor, iasomia este asociată graţiei, iubirii şi bunătăţii pentru că îşi  răspândeşte cu atâta generozitate parfumul. Iasomia sălbatică se dezvoltă sub forma unui arbust mic, cu ramurile colţuroase, frunze puţin încovoiate şi flori galbene, plăcut mirositoare.

Carduus Nutans
(Ciulinul)
Carpinus Orientalis
(Cărpiniţa)
Jasminum Fruticans
(Iasomia sălbatică)

Rubus Fruticosus (Murul) este un arbust viguros cu numeroase tulpini, cu ghimpi puternici, frunze cu 5 foliole, flori albe. Are calităţi curative şi acţiuni farmaceutice.

Pulsatilla Vulgaris (Dediţelul) creşte în flora spontană în pajişti de câmpie, deal sau munte, înfloreşte primăvara în martie-aprilie, în mănunchiuri, niciodată solitar. Pe cât este de frumoasă şi plăpândă, pe atât e de toxică; nu se utilizează în uz intern decât în preparate fitoterapice bine dozate, homeopate sau în uz extern. Se recoltează în scop terapeutic partea aeriană a plantei. Denumiri populare: floarea paştelui, pisicei, sufleţele, iarba vântului, floarea peştelui.

Paeonia Tenuifolia (Bujorul de stepă) este o plantă ierboasă, perenă, rară şi ocrotită. Înfloreşte începând cu a doua jumătate a lunii aprilie, până spre sfârşitul lunii mai. Aparţine familiei Paeoniaceae.

Rubus Fruticosus
(Murul)
Pulsatilla Vulgaris
(Dediţelul)
Paeonia Tenuifolia
(Bujorul de stepă)

Scilla Bifalia (Vioreaua) este cea mai cunoscută şi mai îndrăgită floare. Aparţine de familia Violaceae. Caracteristica distinctă a viorelelor o reprezintă florile formate din maximum 5  segmente, situate la capătul lujerului lung. Culorile predominante la viorele sunt alb, violet şi galben.

Satureja Hortensus (Cimbrul) este o plantă perenă, din familia Lamiaceae. Nu atinge mai mult de 20-30 cm înălţime. Florile cimbrului sunt mici şi au o culoare albă sau roz palid. Cimbrul este asemănător la înfăţişare cu rozmarinul. Se foloseşte în diferite preparate culinare.

Scutellaria Lateriflora (Gura lupului) este folosită în medicina empirică pentru tratamentul convulsiilor, combaterea isteriei şi a stărilor anxioase. Datorită efectelor calmante asupra sistemului nervos şi muscular a fost folosită în medicina populară pentru tratarea rabiei, de unde şi numele „buruiana câinelui turbat“. Face parte din familia mentei şi se foloseşte în mod terapeutic.

Scilla Bifalia (Vioreaua) Satureja Hortensus
(Cimbrul)
Scutellaria Lateriflora
(Gura lupului)

Ajuga Chamaepitys este o specie de plantă cu flori din familia Lamiaceae. Cunoscută sub numele tămâiţa-de-câmp, planta are  aceleaşi caracteristici şi proprietăţi ca şi Ajuga Reptans. Ajuga Chamaepitys poate fi găsită în Europa, partea de est a Mediteranei şi Africa de Nord.

Ajuga Reptans (Vineţica) este o plantă erbacee cu flori indigene în Europa. Această plantă este adesea folosită ca plantă ornamentală.

Hyacinthella Leucophaea (zambila sălbatică). Este o specie de plantă, cu flori în formă de clopoţel, de un albastru pal,  aproape albe, cu o nuanţă de albastru. Acestea sunt grupate împreună la vârf, pe o lungime relativ mică, având un aspect pe cât de ciudat, pe atât de atractiv. Zambila sălbatică are o statură mică, de doar 15 cm înălţime.

Ajuga Chamaepitys Ajuga Reptans
(Vineţica)
Hyacinthella Leucophaea
(zambila sălbatică)

Cornus Mas (Cornul) este o specie care provine din Europa de Sud şi Asia de sud-vest. Este un arbust cu dimensiuni de la mediu la mare sau mic, care are o înălţime de 5-12 m, cu ramuri maro închis şi crenguţe verzui. Frunzele au o lungime de 4-10 cm şi o lăţime de 2-4 cm , de forma unui oval alungit, cu marginile întregi. Florile sunt mici (cu diametrul de 5-10 mm), cu patru petale galbene, în grupuri de 10-25, apărând la sfârşitul iernii, cu mult înaintea frunzelor. Fructul este o drupă alungită de culoare roşie (2 cm lungime şi 1,5 cm în diametru), care conţine o singură sămânţă.

Crocus Sativus (şofranul de toamnă) este o plantă mediteraneană, din care se poate extrage condimentul şofran, uleiuri aromatice, precum şi numeroase alte substanţe cu utilizări în medicină şi alimentaţie. Şofranul este plantă erbacee, perenă, cultivată, ce poate atinge 30 - 40 cm în înălţime. Frunzele sale sunt lungi şi înguste. Fructele sale sunt mici şi albe. Florile sunt violete, cu linii purpurii. Creşte din tulpini subpământene (rizomi) şi aparţine speciei Crocus.

Dianthus Leptopetalu (garofiţa). Rudă cu garoafa, garofiţa este o floare frumoasă, pe care o găsim în grădina românească în aproape toate culorile (alb, roşu, mov, roz etc.).

Cornus Mas
(Cornul)
Crocus Sativus
(şofranul de toamnă)
Dianthus Leptopetalu
(garofiţa)